Spre Tine

În tumultul vieții mele pline, prin neguri și suspine.. rătăceam.

Dorințe ce de demult visate se transformau în lacrimi.. și-n mine, se năștea un dor adânc, de Tine.

Nu Te știam, știi bine, căci viața mea părea desprinsă din scenarii neștiute de oricine. Pereții goi și sufletele triste răpit-au bucuria din mine, iar sufletu-mi tânjea după un gram de fericire.

 

Am început să caut sensul, am început să strig. Am hoinărit de-a lungul pustiului umbrit. Am mers, am plâns, am zis c-am să renunț și am luat la pas al inimii avut.

Cumva, într-o zi, când crezul mi-era șters, speranța când mi-era străină, am renunțat. Am zis ca nu e chip să aflu fericirea, am zis ca nu e om să aline așa durere. Am zis ca nu-i nici Dumnezeu, ca nu-i iubire, ca viața e decât o amăgire. Am plâns, sperând ca suferința să-mi fie de soartă curând curmată și liber să pot spune c-am murit o dată.

Și atunci când sufletul mi-a obosit, când lacrimile amare au secat, închis-am ochii. Speram momentul mult visat, sa plec de aici odat'..

Dar când în liniște-am pășit, un susur blând m-a copleșit. Simțeam cum inima-mi învie, vedeam cum Tu pășești spre mine. Cu zâmbet larg și glas duios, mi-ai spus ca n-am să pier fără folos. Mi-ai arătat calea senină, cu drag mi-ai dat în dar Lumină. Ai pus în mine un dor nespus, să fiu cu Tine, acolo, Sus.

Articol realizat de Cristina Dragoman

Asteptam parerea ta aici!

Radio Filadelfia FiladelfiaRadio

Corectitudinea politică își face loc și la Ministerul Educației Naționale: Părinții și copiii români vor fi „educaț… https://t.co/t2QpvK2Dmn

14 Jun
Radio Filadelfia FiladelfiaRadio

https://t.co/QXWgP1Qjl2

12 Jun